Guvernanților români le place să taie panglici. Nu reușesc însă să finalizeze proiecte. Nici măcar pe cele începute acum 30 de ani

0
359
foto Țetcu Mircea Rareș 

Statul român stă prost la capitolul investiții. Chiar și cele considerate prioritare au nevoie de zeci de ani de lucrări. Și asta fără să se știe exact când se va finaliza obiectivul de investiții. Un exemplu în acest sens în constituie barajul de la Mihăileni, județul Hunedoara. Au trecut 31 de ani de la începerea lucrărilor, însă construcția e departe de a fi finalizată. De la Guvern se alocă bani cu țârâita.

2018 aduce pentru baraj o sumă insuficientă pentru finalizarea lucrărilor

Barajul de la Mihăileni nu va fi finalizat nici anul acesta. Subfinanțarea lucrării cotinuă.

”Pentru programul anului 2018 este prevăzută valoarea de 1000 mii lei, conform Fișei obiectivului de investișii ”Acumulare Mihăileni” din programul de investiții publice. Așa susține subsecrtearul de stat din Ministerul Apelor și Pădurilor, Costantin Dan Deleanu.

În fapt banii vor fi folosiți pentru drumul de exploatare și, parțial, pentru lucrări de montaj a echipamentelor.

„Referitor la obiectivul de investiții ”Acumularea Mihăileni”, vă informăm că documentația de reactualizare a stduiului de fezabilitate a fost avizată de către Administrația Națională ”Apele Române” și a fost transmisă pentru a fi analiazată și avizată de Ministerul Apelor și Pădurilor. În cadrul acestui demers, documentația a fost completată cu avizul emis de CNAIR. Menționăm faptul că, în decursul anului 2018, la obiectivul de investiții ”Acumularea Mihăileni” urmează să fie executate lucrări la drumul de exploatare și, parțial, lucrări de montaj a echipamentelor”, arată, într-un răspuns ce datează din martie anul curent, Vicro Sandu, directorul Apele Române.

31 de ani de lucrări

În 2017 s-au împlinit 30 de ani de la momentul în care au început lucrările la barajul de la Mihăileni. Construcția este amplasată pe Crișul Alb, în județul Hunedoara. Oficialii Guvernului susțineau că batajul de la Mihăileni reprezintă un obiectiv prioritar. Cu toate acestea erau în căutarea surselor de finanțare pentru continuarea lucrărilor.

Anul trecut, obiectivul de pe Crișul Alb a primit 3 milioane de lei, din care pentru construcții-montaj era alocată suma de 2.800 mii lei.

În toamna acestui an, barajul de la Mihăileni face 31 de ani. De când se lucrează la el, nu de la momentul în care a fost dat în exploatare.

Familii strămutate

Printr-un decret emis în anul 1987, peste 60 de familii din județul Hunedoara au fost strămutate, deoarece casele lor urmau să fie acoperite de ape. Atunci s-a luat decizia construirii barajului de la Mihăileni. Astfel, în același ani începea construcția barajului din Hunedoara. Între anii 1987-1990 s-a realizat peste 60 la sută din construcție, iar alte 30 de procente s-au construit ulterior.

În 2015, investiția de la Mihăileni a primit doar 2000 mii lei, fonduri care nu acoperă necesarul în condițiile în care mai sunt necesare și lucrări ce nu au fost prevăzute în devizul general.

Datele de la acel moment arătau că lucrările la barajul propriu-zis erau efectuate doar în procent de 70 la sută. Regularizarea râului în aval de baraj era efectuată doar 95 la sută, consolidările atingeau doar 60 la sută, iar din cele 5 viaducte necesare au fost construite doar trei.

Mai mult, pentru devierea unei linii electrice era nevoie de 3 milioane de lei, bani ce nu au fost cuprinși în devizul general.

Nici în ceea ce privește strămutările lucrurile nu erau fost finalizate. Pentru finalizarea barajului era nevoie de un total de 65 de strămutări. La momentul 2015 fuseseră realizate doar 35 și nici acestea în totalitate.

Barajul trebuia terminat în 2014. Așa spunea, în 2013, ministrul delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură, Lucia Varga. Însă nici acum, la aproape 31 de ani de la momentul începerii construcției nu se știe când aceasta va fi finalizată.

Acumularea de la Mihăileni are ca rol principal atenuarea viiturilor produse pe valea Crişului Alb, zonă în care, aproape în fiecare primăvară, se produc inundaţii.

Pe de altă parte, din acest lac se va furniza apă potabilă pentru comuna Crişcior şi municipiul Brad, iar digul va avea şi o turbină pentru producerea de energie electrică.

Devizul general pentru această investiție, actualizat undeva în anul 2011, arăta o valoare de circa 200 milioane de lei.