Doctorul hunedorean Ștefan Gârbea, omul care dormea o oră în iarbă când venea spre satul natal

0
379

Poveste de viață începută undeva la poalele Masivului Retezat. Prima filă a unei biografii care va sta în picioare muți ani în istoria medicinei din România. Un nume românesc, o viață completă: Ștefan Gârbea. Un om modest și patriot. Un obicei nostim rămas în memoria familiei lui a fost acela că de câte ori venea cu motocicleta la Baru se oprea la Bouțar, Porțile de Fier ale Transilvaniei, și se culca în iarbă. O jumătate de oră, o oră.

 Fiul despre tatăl său

Bust Ștefan Gârbea, amplasat în Piața primăriei din comuna Baru

Ștefan Gârbea, medicul hunedorean despre care va vorbi mulți ani medicina românească, s-a născut la 22 august 1907 într-o familie de țărani din comuna Baru Mare. Era al șaselea copil la părinți, cel mai mic dintre ei.

Acum la aproape 117 ani de la nașterea acestuia, Alexandru Mihai Gârbea, fiul medicului, a expus comunității din satul natal povestea completă a tatălui său. Un rol determinant în educația acestuia l-a avut sora medicului cu 7 ani mai mare, Maria Gârbea.

”Tatăl meu (medicul Ștefan Gârbea – n.r) a urmat liceul la Petroșani. Cu căruța l-a dus fratele lui mai mare, Ion, să ia trenul spre Cluj unde ajunge student la medicină începând cu anul 1927. Marii profesori ai institutului de medicină din Cluj, Hațeganu, Goia, și-au pus amprenat asupra dezvoltării tânărului student. Devine medic în 1933 după care intră în învățământul medical superior din Cluj parcurgând toate treptele ierarhice preparator, asistent, șef de lucrări. După cedarea Ardealului, prin Dictatul de la Viena, s-a refugiat la Sibiu unde a organizat și condus o secție de ORL. Tot aici s-au născut și cei doi băieți ai lui”, spune fiul medicului.

 Despre personalitatea sa se pot spune foarte multe dorința de perfecționare permanentă, prezența activă atât la congrese naționale cât și congrese internaționale unde a prezentat lucrări clinice și de cercetare, tehnici chirurgicale noi, contribuții personale. A publicat peste 500 de lucrări și comunicări în reviste medicale românești și străine, a redactat manuale, monografii, tratate de specialitate, singur sau în colaborare cu medici din provincie pe care îi aprecia și stimula în acest fel. După cărțile scrise au învățat generații întregi de studenți, medici specialiști, rezidenți și primari. Între 1959-1973 a fost președintele Societății Române de Oto-rino-laringologie și membru activ în diferite societăți internaționale.

41 de ani – vârsta maturității depline

La vârsta de 41 de ani a fost numit conferențiar la clinica ORL a Institutului de Medicină din Timișoara, devenind apoi și decan al Facultății de Stomatologie.

”Din 1956 devine profesor la clinica din Timișoara îndeplinind și funcția de rector al Institutului de Medicină din Timișoara. În 1964 e transferat la București la Institutul de Medicină și ca șef de catedră al Clinicii ORL Colțea, post pe care îl ocupă până în 1973, an în care a fost pensionat. Continuă să activeze în această clinică ca profesor consultant până în 1992 când s-a stins din viață. A fost descoperit de colegii lui mai tineri în cabinetul său. Noi familia știam că e plecat la Baru Mare unde venea destul de des când avea o zi liberă”, încheie Alexandru Gârbea.

Medicul a fost de altfel înmormântat în comuna natală, Baru Mare, la dorința sa expresă.

Ca medic, relația cu pacienții era impecabilă, generoasă și plină de omenie. O grijă specială o avea pentru pacienții din comuna Baru, de fapt cei din județul Hunedoara. Opera adesea la spitale din Deva, Hunedoara, cazuri grave împreună cu doctorii din acele spitale. La Baru era căutat de localnici, îi ajuta pe toți, apela la confrații de altă specializare pentru a le rezolva problemele, uneori îi găzduia în propria casă din  Timișoara sau București pe timpul investigațiilor și tratamentelor.

Datorită profesionalismului și notorietății de care se bucura, i-au călcat pragul clinicilor unde a lucrat numeroase personalități din toate domeniile începând cu Emil Racoviță, Smaranda Bărescu prima femeie pilot  parașutist, Maria Tănase, Tudor Arghezi, Radu Beligan, politicienii vremii.

Prof. Dr Dorin Sarafoleanu: profesorul Gârbea a reușit, pentru că avea prestanță, avea valoare și credibilitate 

Valoarea profesorului a fost readusă în comunitatea din Baru, județul Hunedoara de foștii săi studenți.

Profesorul doctor Dorin sSarafoleanu împreună cu primarul din Baru, Daniel Răducanu, lângă bustul lui Ștefan Gârbea

”I-am fost student la Timișoara. În aceeași perioadă era și rector. Vă spun doar despre un eveniment care este scris în istoria recentă a țării noastre, Revoluția studenților din 1956. Era în primul an de rectorat, iar conflictul era foarte grav și foarte greu de oprit. Studenții la medicină din care făceam și eu parte erau extrem de răzvrătiți împotriva regimului de pe vremea respectivă. Profesorul Gârbea a reușit, pentru că avea prestanță, avea valoare, credibilitate, să convingă ferocele autorități ale epocii să nu facă niciun rău studenților de la medicina din Timișoara”, își amintește Dorin Sarafoleanu, ajuns la rându-i profesor doctor, fost student și rezident al doctorului Gârbea.

În memoria studentului Sarafoleanu imaginea mentorului său este una imaculată.

”A reușit o performanță remarcabilă. A reprimit în facultate oameni care au fost condamnați politic anterior, cu mari restricții de a mai putea continua studiile de medicină, astfel încât eu am fost, în anul meu, coleg cu oameni care aveau 50 de ani, dar făcuseră pușcărie, și care au fost foarte importanți. Unul dintre ei se numește Blazius Olariu care a scris o istorie foarte frumoasă a profesorului Gârbea, a laringologiei românești și amintirile sale din pușcărie”, spune medicul Sarafoleanu.

Ștefan Gârbea ne-a fost soției mele și mie, profesor și rector la Timișoara. Ne-am reîntâlnit apoi la București unde a fost adus în perioada în care făceam stagiul de rezidențiat. Era extrem de inteligent. Mereu avid de noutăți în domeniul ORL. Era foarte solicitat și opera din această cauză mai mult noaptea. Era preocupat de chirurgia urechii, a laringelui, făcea operații lungi și dificile la care noi îl ajutam până târziu în noapte. Când îl supărai nu înjura cum fac mulți din marii chirurgi. Avea două expresii celebre: călca-te-ar, când greșeala era mai mică și călca-te-ar vaca neagră, când greșeala era mai mare, când situația era mai gravă. Timp de 40 de ani s-a învățat exclusiv după manualele profesorului Gârbea, pasaj din cartea Amintiri și referințe personale, scrisă de profesorul Sarafoleanu.

Gârbea, profesorul care ”ținea studenții în priză”

Ca profesor, avea un har extraordinar de a face cursuri interactive.

”Noi credem, cei care lucrăm în învățământ că abia acum a apărut ideea cu cursurile interactive și că înainte venea profesorul punea în față notițele și le citea în fața cursanților. Profesorul Gârbea venea cu bolnavii la curs și începea să te întrebe ce părere ai. Venea întotdeauna cu toți asistenții la curs. La lucrările practice participa el însuși, din când în când la diferite grupe, iar la examene nu scăpai fără să interpretezi analizele medicale și imagistica, ceea ce ar trebui să se întâmple și astăzi”, povestește Sarafoleanu ca și când istoria nu s-a așternut peste imaginea profesorului său.

Avea un umor viguros, plin de tâlc pe care cred eu că l-a extras din înțelepciunea milenară țărănească de la poalele Retezatului. După retragere, spre lauda urmașului său, a primit în spital un cabinet unde scria și consulta zi și noapte și în care și-a dat și ultima suflare. Iată ce înseamnă dragostea și atașamentul pentru profesie și bolnav, atitudine care face abstracție de timpul de lucru. Rămâne un exemplu luminos și pentru tot ceea ce a lăsat în urmă, specialiștii și apelativul cârlane cu care adesea ni se adresa nouă celor mai tineri. E de notat că substantivul cârlan nu are feminin, de aceea fetelor li se adresa întotdeauna cu domnișoară – pasaj din cartea Amintiri și referințe personale, scrisă de profesorul Sarafoleanu.

În calitate de profesor a înființat clinica de ORL de la Timișoara. A condus clinica din București. Făcea dese deplasări în străinătate. Niciuna nu era de divertisment sau de plăcere, toate erau cu interes profesional. După fiecare dintre ele venea și punea în aplicare, în sala de operație sau la laboratorul de medicină experimentală, tehnicile pe care le-a văzut acolo unde a fost.

A debutat cu intervenții pentru ateroscleroză, cu chirurgia parțială  a laringelui

Prezentul încă îi aparține

Imaginea medicului hunedorean este încă vie în spitalul Colțea din București.

Șeful Secției ORL de la Spitalul Clinic Colțea, medicul Șerban Bereșteanu, este fiul unui alt medic ce a lucrat cu acesta.

”În 1973 când s-a pensionat profesorul Gârbea, tatăl meu era secundarul profesorului Gârbea în clinica Colțea. Venirea profesorului Gârbea la Spitalul Colțea a reprezentat un moment de cotitură pentru chirurgia ORL din București.Profesorul Gârbea este un reper important în chirurgia capului și gâtului, în chirurgia ORL. După 92, camera profesorului Gârbea a rămas neschimbată. A devenit camera rezidenților. În acea cameră erau pozele cu toți marii maeștri dinaintea dânsului”, a povestit în fața comunității din Baru doctorul Bereșteanu.

Comunitatea din Baru se ghidează după modelele sale

Primarul localității hunedorene Baru, Daniel Răducanu, spune că infrastructura dintr-o localitate nu poate exista fără o ”autostradă de valori”. De aceea, edilul șef a inițiat o campanie ”Român din Baru Mare” în cadrul căreia va readuce în localitatea sa toate valorile care vorbesc despre ceea ce înseamnă istorie locală și românească.

”Baru înseamnă comunitate, comunitatea înseamnă Baru. Credința mea este că această comunitate, această familie, va continua ceea ce au făcut predecesorii și de ale căror activități beneficiem noi astăzi. Român de Baru Mare trebuie să fiu eu, român de Baru Mare e neapărat să fii și dumneata, dar român de Baru Mare trebuie să fie copiii noștri, și nu am face nimic dacă nu ne-am asigura și de copiii copiilor noștri”, a  spus primarul Daniel Răducanu, cel care a readus în comunitatea pe care o conduce istoria la ora actualității.

Alături de profesorul doctor Ștefan Gârbea a fost readus acasă, cum spune primarul, și profesorul doctor Corneliu Opriș. Tabloul acestui medic hunedorean, așa cum a fost el descris de familie și discipoli, puteți afla zilele următoare din gddhd.ro

Ramona Roșulescu