Poveşti olimpice adevărate Românul Zappa a organizat primele olimpiade

0
6

Duminică, 24 august 2008, ultima zi a celei de-a 29-a Olimpiade de vară de la Beijing, s-a îngheiat cu o excepţională festivitate, olimpiada intrând în istoria mişcării olimpice moderne. Oficial aceste  spectacole au început în 1896, adică cu 16 ani de la iniţiativa francezului  Piere de Coubetain reluând, după un  mileniu şi jumătate, tradiţia  jocurilor olimpice antice. Puţină lume ştie însă că  mai  există patru ediţii ale olimpiadelor mo­derne înainte de iniţiativa francezului. Ele s-au numit  „Olimpia De zappine”, numite astfel după numele iniţiatorului lor, Evanghelie Zappa, un român prin adopţie, care  a dat lumii nu numai ideea olimpică,  cu mai bine de 30 de ani înaintea lui  Coubertain,  dar şi banii necesari pentru susţinerea  lor. Evanghelie Zappa s-a născut în anul 1800 în Grecia, aflată atunci sub stăpânire  turcească, în localitatea  Lamparo, o zonă care aparţine azi Albaniei. El a  avut  o tinereţe zbuciumată marcată de apariţia Eteriei,  mişcare re­voluţionară greacă de eliberare de sub stăpânirea  imperiului Otoman. În anul 1830 vine în România  unde  obţine  cetăţenie şi dreptul de  a  avea propietăţi de pământuri. După o perioadă trăită la  Brăila se stabileşte în satul Botişeni în apropiere,  de actualul oraş Urziceni. Cumpără o moşie în 1844  de la  Alexandru Filipescu, ginerele domnului Gheorghe Bibescu. Înalţă o biserică în 1859, în preajma  zidurilor căruia este şi înmormântat, după trecerea în nefiinţă în anul 1865. Fascinat  de  legendele Greciei antice, de spiritul olimpic a acelor vremuri,  dar şi de  dragostea de  ţara unde  se născuse, Zappa iniţiază în jurul anului 1850 o amplă campanie de  reluare  a Olimpiadelor. Totul în contextul în care Pierre De Coubertain, cel considerat părintele jocurilor olimpice moderne, nici nu se născuse, acesta având loc în 1863. După câţiva ani de încercări pe lângă autorităţile române cărora le-a propus, dar fără succes reluarea Olimpiadelor, s-a adresat regelui Otto I al Greciei. Acesta îşi arată disponibilitatea de a  reînvia  anticele competiţi, pe care le  boteza „Olympii”, pe propie răspundere  financiară. Cu alte  cuvinte, românul trebuie să susţină din banii proprii reluarea  Olimpiadelor. După mai multe  negocieri, în luna noiembrie 1859 au loc în mai multe pieţe publice din Atena cu sprijinul financiar a lui Zappa de 3000 de galbeni  austrieci, întrecerile primei olimpiade din timpurile moderne la aproape 1500 de ani de la inter­zicerea celor antice de către împăratul roman Teodosiul. Între anii 1859- 1889 au avut loc patru ediţii. Probele acestor jocuri olimpice au inclus competiţii de  alergare pe distanţe clasice  200, 400, 800  de metri, sărituri, aruncări, curse tipice. Lor li s-au adăugat  concursuri literale, muzicale, folclorice precum şi expoziţii concursuri în domeniul tehnico- industrial şi agricol. Au existat doi români  câştigători, ei fiind printre primi nostri campioni  olimpici. Este vorba de  Dimitrie Atanasiu, învingător la probele de  viteză pe 200 de metri şi constantin Cristu, triumfător la aruncări. Ei au primit  drept  răsplată cunună de măslini, ce încununa fruntea campionilor olimpici. În 1870 la cinci ani după moartea lui Zappa, care a asigurat prin testamentul de aplicare, de care a  avut grijă vărul lui, Constantin Zappa, finanţarea în continuare a jocurilor olimpice. Are loc o a doua ediţie  mult mai bine organizată cu nouă probe. A fost intonat imnul Olimpic, iar premile au fost îmânate de însăşi regele Greciei. În 1875 şi  1889  au avut loc  întrecerile următoare, a doua olimpiadă Zappaine, tot în Atena, ultima ediţie stând sub semnul inaugurări, în 1888 în atena un uriaş complex expoziţio­nal ridicat  fireşte tot din averea lui Evanghelie Zappa. În anul 2004 cu ocazia  Olimpiadei găzduită de capitala Greciei „Zappeio”  a devenit  centrul de presă al jocurilor olimpice. Pe piatra funerară a mormântului lui Evanghelie Zappa, din curtea Biserici  din Broşteni, scrie în greacă cuvintele, „din partea lui Zappa, lumea  să aiba concursuri olimpice”. Dar despre cele creeate de către ideea şi bani lui Zappa, nu s-a scris nimic. Excepţia, a venit de la servitorul lui Nicolae Postolache care a scris o carte biografică despre viaţa fascinantului personaj „ Evanghelie Zappa”.
Aurel Slăbâi.