Fără avizul CSM. Deputații au scos amnistia de pe ordinea de zi, dar au modificat Codul Penal

0
11

Parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate, avertizează DNA, cu referire la modificările aduse marţi Codului Penal. Președintele Traian Băsescu susține că este inacceptabilă introducerea pe ordinea de zi a Parlamentului a modificărilor din Codul Penal și a Legii Amnistiei, în condiţiile în care acestea nu au fost avizate de CSM. Modificările ar avea ca scop final scăparea de răspundere a unor politicieni care fie sunt după gratii, fie sunt judecați. Totodată scapă de conflictul de interese, primarii, consilierii, șefii de CJ-uri.

Parlamentarii au adus amendamente la Codul Penal

Potrivit lui Traian Băsescu, avizul CSM era obligatoriu

”Avizul CSM era obligatoriu. Legea amnistiei şi graţierii a fost dedicată clientelei politice aflată deja după gratii. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă a instituţiilor anticorupţie, ANI şi DNA. Politicienii se ridică din nou deasupra legii”, a declarat, marți, președintele Traian Băsescu.

Potrivit acestuia s-a modificat art 12. şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie ceea ce ajută pe mulţi care au un proces în derulare.

”Se mai întâmplă o trăsnaie: se introduce un nou alineat prin care se prevede că suspendarea cursului prescripţiei produce efecte pentru toţi participanţii la infracţiune. Altfel spus, dacă un parlamentar este parte a unui grup infracţional, dacă el nu primeşte aprobare de ridicare a imunităţii, nimeni din grupul infracţional nu mai poate fi anchetat. Parcă seamănă prea mult cu nişte anchete mai mari cu un domn de la SGG, cu un alt domn parlamentar, pare a fi o prevedere cu dedicaţie”, a punctat preşedintele.

Şeful statului consideră că prin unele modificări se doreşte punerea la adăpost a celor de la putere în faţa legii.

Traian Băsescu a precizat că va respinge această lege şi o va ataca la CCR dacă nu se găseşte „o formulă prin care să se restabilească prevederile Codului Penal aşa cum sunt înscrise astăzi în Codul Penal”.

„Dacă ar intra în vigoare aceste modificări, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi, dintre care 8 sunt deja în instanţă. Ştiu că nu-i foarte departe de cifra de 60 de aleşi locali aflaţi în stadiu avansat de investigare la ANI, sunt procese pe rolul instanţelor ce vizează demnitari. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă prin diverse artificii şi cei încarceraţi nu ar putea să beneficieze de schimabrea Codului Penal şi să devină liberi pentru a candida la europarlamentare sau la alegerile din 2016”, a comentat Băsescu.

Potrivit pesurse.ro, Codului Penal îi sunt aduse modificări care îi scapă pe cei ce creează prjudicii de până la 500 de mii de euro.

Surse parlamentare susțin că, o primă modificare, adusă la articolul 74, prevede că cei care săvârșesc infracțiuni economice care depășesc 500.000 de euro își pot înjumătăți pedeapsa, dacă restituie jumătate din bani până la emiterea hotărârii judecătorești.

Ideea nu este una nouă însă.

”Povestea este una mai veche. Articolul 74 indice 1 a fost declarat neconstituțional în 2010 și de atunci nu mai este aplicabil. E ca la evaziunea fiscală, înșelăciune, abuz în serviciu. Pedeapsa este redusă dacă este achitat prejudiciul”, au declarat joi, pentru GDD, surse din Justiție.

Un alt amendament prevede ca la infracțiunile care nu depășesc 500.000 de euro infractorii să fie pedepsiți doar cu amendă. De asemenea, dacă infracțiunea economică nu depășește 100.000 de euro, atunci cel acuzat va avea parte doar de o mențiune în cazier.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) critică modificările aduse marţi Codului Penal, făcând precizări privind scoaterea mai multor categorii din rândul funcţionarilor publici şi restrângerea „aplicabilităţii” conflictului de interese.

Astfel, potrivit unui comunicat, în urma modificării potrivit căreia preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni comise în exercitarea atribuţiilor ce derivă din această calitate.

DNA arată că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate. Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, se mai arată în comunicatul DNA.

Documentul face referre şi la modificarea articolului din Codul Penal privind conflictul de interese, adoptat, de asemenea, tot marţi, de Plenul Camerei Deputaţilor.

DNA consideră că noua prevedere „restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public”.

„Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude”, susţine DNA.

Direcţia precizează că în prezent, pe rolul instanţelor de judecată se află, pentru diferite infracţiuni, peste 100 de primari şi viceprimari, în cauze care au fost instrumentate de DNA.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.

Amnistia, scoasă de pe ordinea de zi.

În ceea ce privește Legea Amnistiei, a fost scoasă de pe ordinea de zi. Aceasta prevedea s-a prelungire termenului, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni care au primit pedepse cu închisoarea de până la şase ani. Iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare. Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

”E o chestie logică. Se modifică limitele de pedeapsă. Unele pedepse sunt reduse, astfel că se reduce și termenul de prescriere. Probleme sunt la structurile specializate pentru că acolo sunt cauze complexe, cercetarea și judecarea durează mai mult și e posibil să apară probleme”, au mai spus sursele pentru GDD.

Amnistirea nu se aplică la infracţiuni precum luare şi dare de mită, deturnare de fonduri, omor, vătămare corporală gravă, tortură, evadare, proxenetism, iar graţierea unor pedepse de până la 6 ani nu se aplică şi minorilor internaţi în centre de reeducare, conform proiectului aflat la vot în Cameră.