O întrebare usturătoare: Câştigi cât munceşti?

0
72
ce

O întrebare ar trebui să ne urmărească în viaţa socială. Ne cunoaştem drepturile şi obligaţiile? Şi de aici vom afla, fără dubii, dacă munca pe care o prestăm este plătită echitabil. Este evident că într-o economie de piaţă echilibrul între muncă şi venit trebuie să aibă un corespondent real. UNul care să asigure transparenţă între părţile implicate.

Câştigi cât munceşti?

Venitul fiecărui individ este o importantă variabilă în creionarea statusului social pe care acesta îl are. A poziţiei pe care o ocupă în societate. Prin extensie putem spune acelaşi lucru despre venitul fiecărei familii. Condiţiile de viaţă, calitatea locuinţei, posibilităţile de petrecere a timpului liber şi achiziţionarea anumitor bunuri, vizibilitatea în spaţiul public şi eventual politic etc. Toate acestea depind  de nivelul venitului de care se beneficiază la un moment dat.

Nivelul veniturilor

Tendinţa pe care o cunoaşte nivelul veniturilor populaţiei din Valea Jiului este extrem de vizibilă. O scădere continuă din 1989 şi până în prezent. Recurgând la comasare (potrivit cu mare+foarte mare) vom sesiza din nou perioada anilor 1990-1996. Ca şi în cazul aprecierilor privind reuşita socială acest interval este superior din punctul de vedere al aprecierii anilor de dinainte de 1989 (adevărat, cu doar un procent, dar semnificativ pentru înţelegerea situaţiei socio-economice de atunci). Practic aceste aprecieri corelează foarte bine, reuşita socială fiind concepută prin prisma nivelului veniturilor, o rezultantă a acestuia. Corespondenţa dintre munca depusă şi veniturile realizate în urma acesteia este foarte importantă, ţinând de echitatea socială şi de corectitudinea raporturilor dintre angajator şi angajat. Aspecte ce pot să caracterizeze în bine sau în rău o societate, imprimându-i o anumita traiectorie şi poziţionare faţă de muncă.

Corespondenţa dintre muncă şi venituri

Există o degradare continuă a corespondenţei dintre munca depusă şi venitul înregistrat. Cea mai corectă etapă este cea de dinainte de 1989, urmată imediat (la doar un procent distanţă) de intervalul cuprins între anii 1990-1996. Perioada actuală, cu limita inferioară anul 2008, este apreciată ca injustă din acest punct de vedere de 70% dintre subiecţi.

Valea Jiului – locul unde tranziţia către economia de piaţă a fost una dureroasă

Libertăţi civile, politice şi religioase

Scopul nostru a fost acela de a vedea cum percepe populaţia diferitele etape din perspectiva diferitelor tipuri de libertăţi, cunoscând acum valorizarea ei asupra aceloraşi intervale din perspectivă socio-economică.

Măsura respectării libertăţilor civile şi politice

Constatăm că respondenţii au fost obiectivi în perceperea diferitelor etape temporale supuse analizei. Oamenii au spus realitatea, aşa cum a fost ea. Chiar dacă pentru perioada de dinainte de 1989 au considerat că rezolvarea problemelor socio-economice era mai rapidă si mai eficientă. Chiar dacă protecţia socială era mai bună, iar şansele de reuşită socială erau mai mari. Pentru cei mai mulţi (59%, respectiv 76% pentru libertatea religioasă nereprezentată grafic) perioada de dinainte de 1989 rămâne una în care libertăţile civile şi politice, dar şi libertatea religioasă erau serios limitate de stat. Chiar dacă etapele de după 1989 au fost marcate de greutăţi materiale şi financiare subiecţii recunosc (prin comasare conducând la peste jumătate din ei) că aceste libertăţi au fost şi sunt respectate.

Disponibilitatea de a renunţa la libertăţile civile contra îmbunătăţirii
vieţii financiar-materiale

Răspunsurile primite sunt încurajatoare dovedindu-se astfel că populaţia a atins un anumit grad de maturitate. Este vizibil că ea preţuieşte deopotrivă libertatea şi securitatea. Libertatea figurează prima în ordinea preferinţelor ei. Aceasta ne duce cu gândul la celebra maximă a lui Benjamin Franklin. „Cei care vor renunţa la libertatea iniţială pentru a dobândi o fărâmă de siguranţă pe moment nu merită nici libertatea, nici siguranţa”.

Valentin Fulger

…………….

Bibliografie

 [1] Fulger Ioan Valentin, Valea Jiului după 1989, spaţiu generator de convulsii sociale, Editura Focus, Petroşani

[2] Fulger Ioan Valentin, Ion Hirghiduş, Influenţa evoluţiei mineritului din Valea Jiului asupra calităţii vieţii locuitorilor din această zonă, în, Lucrările Ştiinţifice ale Simpozionului Internaţional Multidisciplinar„Universitaria Simpro”, Socio-Human Sciences, Editura Universitas, Petroşani, 2010

[3] Hayek A.Friedrich, Drumul către servitute, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993

 Lucrarea are ca autori pe lector univ. dr. Fulger Ioan Valentin şi conf.univ.dr. Hirghidus Ion şi a fost publicata sub titlul  The Ratio of Social Conditions and the Perception of Some Dimensions of Freedom, The 17th  International Conference The Knowledge-Based Organization, Conference Proceedings 2, Economic, Social and Administrative Approaches to the Knowledge-Based Organization, KBO 2011, Sibiu, 24-26 november 2011, p.439, „Nicolae Bălcescu” Land Forces Academy Publishing House, ISSN 1843-6722