Imperiu financiar în insolvență sau faliment. Firmele lui Simota între valorificare de bunuri și recuperare de creanțe

0
233

Patru dintre firmele controlate la un moment dat, din funcţia de administrator sau cea de asociat, de către Alin Simota au intrat în insolvenţă și chiar în faliment. Imperiul financiar al lui Alin Simota a început să se dărâme deși societățile au avut contracte cu statul. Au acumulat datorii către bugetul statului, cât şi către instituţii bancare sau parteneri de afaceri, iar acum așteaptă sentințele definitive ale instanței.

Simar, Atomis, Cosarely Company şi Simar Comimpex sunt societăţile pentru care s-a cerut în instanţă declararea procedurii de insolvenţă și chiar falimentul. Dosarele trenează de câțiva ani.

În cazul SIMAR COMIMPEX, instanța de la Tribunalul Hunedoara a dispus, la termenul din noiembrie, prorogarea punerii în discuție a cererii de intrare în faliment pentru data de 18 ianuarie 2018.

COSARELY COMPANY este o altă companie ce a fost înființată și deținută de Simota. Și aceasta a intrat în procedură de insolvență. Lichidatorul judiciar continuă procedura de valorificare a bunurilor, iar un alt termen al insolvenței va avea loc în februarie anul viitor.

ATOMIS reprezintă poate cea mai cunoscută firmă a lui Simota. Trecută pe tricourile jucătorilor de la Jiului, ATOMIS a intrat în procedură de faliment încă din octombrie 2010. Dosarul de pe rolul Tribunalului Hunedoara nu a fost finalizat. Lichidatorul continuă cu procedura recuperării creanțelor, iar următorul termen e în ianuarie anul viitor.

În martie 2013, instanța a dispus intrarea în faliment a SC SIMAR, o altă firmă deținută de Simota.

În 2015, Alin Simota a scăpat de anul de închisoare la care l-a condamnat Judecătoria Petroșani pentru evaziune fiscală în cazul SIMAR. Apelul declarat de Simota a fost admis de Curtea de Apel Alba, instanța achitându-l pe omul de afaceri. Curtea de Apel Alba Iulia a menținut însă sechestrul asigurator asupra blocului deținut de Alin Simota în municipiul Petroșani.

Alin Simota a fost cunoscut multă vreme drept noul baron de Valea Jiului, prin prisma firmelor pe care le-a patronat şi prin care a reuşit de-a lungul timpului să dezvolte afaceri profitabile. S-a asociat cu oameni influenţi din diverse sfere de activitate şi a câştigat contracte grase cu companiile din sectorul energetic sau cu statul, în general. De la mărire la decădere nu a fost însă decât un pas. Firmele au intrat în insolvență și faliment, iar Simota a devenit subiect de interes pentru DNA și DIICOT.

Alin Simota este singurul miliardar din judeţul Hunedoara care a prins mai multe ediţii din Top 300 Capital în ceea ce priveşte averea sa, pe care şi-a câştigat-o în bună parte în urma contractelor profitabile derulate cu companiile din sectorul energetic.

A deţinut părţi sociale chiar şi în diverse firme înfiinţate împreună cu fostul director general al Electrica, Lucian Boghiu, care a fost şi naşul său de cununie, dar şi cu fostul prefect PSD de Gorj, Toni Greblă.

În 2008 a decis că este vremea să facă politică. S-a înscris în PNL şi a candidat pentru funcţia de primar al municipiului Petroşani. Nu a reuşit să îl învingă pe Tiberiu Iacob – Ridzi. A ajuns, însă, consilier judeţean şi a început afacerile cu banii statului pe lucrări licitate cu Consiliul Judeţean, după care a fost consilier local la Petroșani.

Declaraţia de avere depusă de Simota  înainte de alegerile locale din 2012 arată că acesta era posesorul unui „imepriu imobiliar”. Omul de afaceri de la Petroşani avea, potrivit declaraţiei de avere depusă la data de 23 aprilie 2012, locuinţe în Petroşani, Bucureşti, Franţa şi SUA.

Documentul depus după ce a fost ales consilier local pe lista PNL – datat 31 iulie 2012 arată că în trei luni de zile Alin Simota a rămas doar cu imobilul din Petroşani. Au dispărut proprietăţile din Aspen-Colorado (casă cumpărată în 2006 care potrivit unui document semnat de Simota în 2008 avea o valoare de impozitare de 1.5 milioane de dolari) şi Cannes-Franţa (apartament în suprafaţă de 860 mp achiziţionat în anul 2007 cu o valoare de impozitare estimată la 1 milion de euro), precum şi apartamentul în suprafaţă de 58,77 metri pătraţi din Bucureşti.

Lipsa apartamentelor nu era „fructificată” în veniturile omului de afaceri care acum se află încarcerat la Penitenciarul Bârcea.