Cum funcţionează creierul uman. Starea de transă. Hipnoza

0
79
Trainer NLP şi preşedinte al Asociaţiei Europene de Hipnoză, Tudor Borza, a vorbit în cadrul seminarului european Carieră şi Parenting, de la Universitatea din Petroşani, despre cum anume funcţionează creierul uman. În acest context, s-a adus în discuţie gradul de libertate de manifestare a minţii umane, faptul că funcţionăm şi acţionăm în general ghidaţi de partea noastră inconştientă care reprezintă un procent de 90%, cea conştientă fiind prezentă doar  în proporţie de 10%. Tudor Borza a asociat hipnoza cu arta sincerităţii şi a subliniat faptul că ţine de autentic.
Parentingul ţine de evoluţia adultului, nu de cea a copilului.
„În momentul în care apare o nouă fiinţă în cercul tău strâmt de interese, pentru că în ziua de azi, tendinţa socială este spre individualitate nu spre comunitate, în acel moment, tendinţa este de a intra în panică – ce o să fac, ce o să se întâmple – mulţi amână aceste momente, fie din cauza unei situaţii economice nefavorabilă acestor manifestări, dar în acelaşi timp, pot să vă amintesc că în perioada crizei economice erau familii care aveau patru, şase copii. Să nu vă imaginaţi că erau mai roz situaţiile în România în perioada în care s-a născut Lucian Blaga sau Mircea Eliade şi totuşi, oamenii au reuşit să depăşească acele perioade, deci totul ţine de educaţie chiar dacă putem vorbi de o anumită dotare genetică a cuiva”, explică Tudor Borza.
Ce înseamnă experienţa
Atunci când avem o soluţie de dat unei probleme, o dăm pe baza experienţei.
„Ca să ieşim dintr-o clădire, trebuie să avem în minte traseul. Dacă nu avem în minte traseul, măcar în linii mari, pe unde să ieşim, începem să bâjbâim, lucrurile nu sunt clare. În primul rând pierdem timp şi vă spun că aceasta este cea mai importantă resursă pe care o are fiinţa umană indiferent de funcţie, putere, condiţia financiară sau orice altă condiţie, de orice natură, ceea ce este egal pentru toţi este ziua de 24 h. Orice am face, asta nu putem schimba. Şi atunci este important să avem această viziune, iar viziunea o formăm din experienţă, chiar dacă pentru unii, experienţa înseamnă a citi, dar experienţa reală este aceea când ai pus mâna pe soba încinsă şi ai constatat că arde, nu mai e nevoie să mai încerci încă o dată, mai mult decât atât, dacă ai văzut pe cineva trăind această experienţă, automat ai simţit-o în interiorul tău”, precizează trainerul NLP.
Tudor Borza, de la neurochirugie la hipnoză
Hipnoza, spune trainerul NLP, l-a ajutat să îşi dezvolte şi să îşi îmbunătăţească multe din aspectele vieţii.
„Creierul nostru funcţionează foarte interesant. La un moment dat, când eram copil, îmi doream să devin neurochirurg. Pentru că visele acestea sunt foarte bine înrădăcinate în fiinţa noastră, culmea, am ajuns să fac lucruri asemănătoare, doar că nu mă mai murdăresc cu sânge. Undeva la doisprezece ani m-am întâlnit cu hipnoza şi am început să funcţionez într-un mod în care nu mă aşteptam să funcţionez. Mi-am putut îmbunătăţi aproape orice aspect al vieţii pentru că am reuşit să văd ceva, cum spuneam, vezi pe cineva care trăieşte o experienţă care poate fi bucurie sau tristeţe, nu contează, în momentul acela, acea experienţă se imprimă în interiorul tău”, mărturiseşte preşedintele Asociaţiei Europene de Hipnoză.
Puterea minţii
Borza specifică faptul că atunci când individul urmăreşte un film, măsura în care acesta este implicat în poveste, poate să o depăşească pe cea a actorilor care interpretează.
„Trăiţi asta de fiecare dată când urmăriţi un film(…). Aud oameni discutând despre un serial de la televizor şi mă gândesc că oamenii ăştia trăiesc într-o metaforă care nu are nimic de-a face cu viaţa lor, nu le-o îmbunătăţeşte, acest film este pur şi simplu o halucinaţie, nici măcar actorii nu sunt implicaţi în momentul în care ies din rol atât de mult ca cei care urmăresc filmul ăsta. Este o chestiune cu privire la care ar trebui să ne punem semne de întrebare – cât de mult din ceea ce experimentăm, din ceea ce intră în contact cu noi, transformăm noi în realitate, avem o putere fantastică”, subliniază Tudor Borza.
Hipnoza –  arta sincerităţii
Dacă sugestia dată de hipnotizator şi valorile după care se ghidează creierul uman nu converg, individul poate să nu execute acea sugestie primită.
„Este vorba de autentic. Degeaba eşti într-o transă profundă şi primeşti o sugestie, dacă mintea ta nu e conştientă, nu are setate valorile în direcţia respectivă, nu execuţi sugestia. Am văzut în multe filmuleţe, şi se întâmplă să vedem în spectacolele de hipnoză de scenă, oameni care intră în transă şi li se spune – fă ca găina -, iar în mintea omului se derulează următorul gând- aş putea să fac asta, cum ar fi- şi atunci, omul face lucrul respectiv în mod natural, e ca şi când şi-ar asuma un rol, asemenea unui actor pe scenă, nu e nicio problemă, nicio dificultate. În schimb, dacă valorile sale sunt diametral opuse şi consideră că a fi altceva decât ceea ce este el, e absurd, în acel moment mintea lui va funcţiona astfel – ar trebui să fac ca o găină, dar mi se pare inutil acest rol – şi atunci dincolo de sugestia dată de cel care a creat transa şi este hipnotizator pe scenă, în momentul respectiv, apare sugestia minţii lui”, spune Borza.
Experienţele pe care le trăim pot să ne modifice valorile.
„Mintea umană are un grad de libertate de manifestare foarte mare. Poţi să-i dai cuiva o sugestie, să-ţi confirme în transă că e de acord cu ea, iar în momentul în care ar trebui să o pună în practică, ceva să se schimbe fundamental. Nu este datorită faptului că nu ar fi funcţionat hipnoza, ci datorită faptului că de la momentul zero, de când a ieşit din transă, până în momentul în care ar fi trebuit să aplice sugestia, a trăit alte experienţe care i-au putut schimba valorile”, adaugă Tudor Borza.
Spălarea pe creier
„Serviciile maghiare, ruşii şi americanii aveau studii serioase pe partea de spălare a creierului”, spune trainerul NLP.
„Programau agenţii care aveau misiuni mai dificile şi nu-i mai eliminau, le spălau creierul în cazul în care un anumit lucru dintr-o misiune trebuia să rămână secret. De ce să omori un om ca să păstrezi secretul respectiv, când ai investit ani de zile în antrenamentul lui? Creierul reuşea să reconstruiască de la un mic flash, memoria. Pentru a schimba raportarea la realitate s-a mers pe un alt sistem – nimeni nu numără câte bucăţi de piatră  sunt la bordură, pe stradă- în momentul în care te raportezi aşa la un aspect, îl poţi lăsa undeva în memorie şi poţi uita că există, cu siguranţă păstrezi secretul informaţiei”, mai explică Tudor Borza.
Hipnoza şi transa sunt folosite de tot ceea ce este fiinţă vie, dacă ne gândim la gândaci şi mergem în sus, pe scara evoluţiei.
„Gândacul este în stare să se întoarcă pe spate şi să facă pe mortul, până se face linişte, iar apoi se întoarce şi fuge, broasca se întoarce cu burta sus pe apă şi pare că e o frunză, iar şarpele o evită. Şarpele depinde în totalitate de inducţia hipnotică, de starea de transă ca să poată să îşi prindă prada, altfel nu ar reuşi. Căprioara poate hipnotiza cu privirea vântătorul şi acesta când îi întâlneşte privirea atunci când se uită prin lunetă, renunţă să mai tragă. În general, cu cât starea este înspre o sensiblitate extrem de crescută sau o ferocitate exagerată, atunci se induce starea de transă”, completează Borza.
„Telecomanda” e la noi, cu toate că nu conştientizăm acest lucru.
„Mintea funcţionează în felul în care noi apăsăm pe butoane şi nu altfel, doar că nu suntem conştienţi de acest lucru. Este incredibil cât de mult succes poate să aibă umanitatea, cât de mulţi oameni reuşeşc să îşi ducă planurile la îndeplinire, cu toată doza de inconştienţă în ceea ce priveşte felul în care ei apasă acele butoane. De aceea avem mare noroc, pentru că suntem doar 10% conştienţi şi 90% este partea neconştientă şi e mai puternică, iar ea ne determină prin emoţii şi prin fiziologic”, încheie Tudor Borza.
În ediţia de mâine a GDD, revenim la psihologul Roxana Olaru şi la o altă temă abordată de aceasta în cadrul seminarului – Comunicarea asertivă.
Bianca HOLOBUŢ
sursa foto: efemeride.ro