Fața Petroșaniului. Cea din 2014 ți-o arătăm noi. Cea din 2018 o pictezi tu.

0
141
ce

Faţa reală a Petroşaniului nu poate fi fardată de politicieni prin programe mincinoase. Oraşul geme de linişte. Una mortuală. Gem mormintele petroşănenilor vii. Au pus lăcatul pe tot şi au ferecat toate ferestrele oamenilor. Depopularea nu este o temă care să fi luat prin surprindere poporul, acum în anul 2018. Încă din urmă cu patru ani, în Petroşani, “urlă” consecinţele unei politici economice şi umane rudimentare. Populaţia a părăsit Valea Jiului, masiv, din cauza instabilităţii financiare şi sociale. 

45 de întrebări pentru cercetare…

Studiul de faţă a avut ca loc de desfăşurare limitele administrativ-teritoriale ale municipiului Petroşani, iar faza de teren a avut loc în iulie 2014. Metoda de culegere a datelor a fost ancheta sociologică sub forma ei directă, iar instrumentul cercetării îl constituie chestionarul care conţine 45 de întrebări, în majoritatea lor de opinie şi atitudine, fără a fi neglijate întrebările factuale (sex, vârstă, studii, ocupaţie, zonă de domiciliu).

Studenţii şi cele 600 de întrebări…

Ca operatorii de teren am folosit studenţi ai Universităţii din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe, specializarea Sociologie. Populaţia investigată a avut la bază un eşantion pe cote intercorelate (ponderea grupelor de vârste şi sexe a locuitorilor, corelate cu zonele lor de domiciliu, ca pondere în populaţia oraşului), reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani a municipiului Petroşani. Precizăm că în elaborarea eşantionului, care are un volum de 600 de persoane, am folosit datele statistice de la 01.07.2013 furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Hunedoara – Deva.

Câte investiții, câte locuri de muncă? 

Locurile de muncă ce se pun la dispoziţia populaţiei pot să aibă surse guvernamentale şi private. Există şi varianta mixtă, mai puţin întâlnită, a parteneriatelor public-privat. Indiferent la care dintre sursele locurilor de muncă facem referire ele nu pot exista în lipsa investiţiilor. Am cerut subiecţilor incluşi în eşantion să aprecieze cum resimt nivelul investiţiilor din municipiul Petroşani materializate în noi locuri de muncă.

Fig.1. Nivelul investiţiilor în municipiul Petroşani, la nivelul anului 2014

Sintetizând pe această problemă putem arăta că 88% dintre cetăţenii Petroşaniului (prin comasarea codurilor aproape inexistent şi mic) sunt nemulţumiţi de investiţiile care au avut loc în ultimul timp. Locurile de muncă sunt apreciate cu mult sub ceea ce are nevoie zona. Apreciem că este oportun să legăm actuala stare a nivelului investiţional reflectată natural în cea a locurilor de muncă ce prind prima poziţie în clasamentul problemelor cu care se confruntă familiile din Petroşani.

Fig. 2. Principala problemă cu care se confruntă în prezent familiile din Petroşani

Investițiile – pălăria ruptă a Petroșaniului

Este evident că cele două aspecte corelează foarte bine populaţia conştientizând lipsa investiţiilor ca şi cauză a insuficienţei locurilor de muncă. 30% dintre subiecţi consideră că la momentul 2014 aceasta este principala problemă cu care se confruntă comunitatea din Petroşani. Cumulând toate părerile ce ţin strict de locul de muncă (lipsa, nesiguranţa sau ilegalitatea lui înţeleasă prin munca la negru) obţinem nu mai puţin de 44.9% dintre familiile din Petroşani care au o astfel de îngrijorare. Dacă adăugăm şi preocuparea generată de lipsa resurselor financiar-materiale (18.7% rezultat atât din partea celor care nu au un loc de muncă dar şi a celor care sunt prost plătiţi) constatăm că aproape două treimi dintre familii (63.6% prin comasare) au îngrijorări legate de locul de muncă al membrilor ei.

Afirmarea profesională…

Reamintim că locul de muncă este din perspectivă sociologică cel care conferă individului uman nu doar o sursă de venit sistematică, ci şi o şansă de afirmare profesională. El favorizează  iniţierea, multiplicarea şi menţinerea contactelor sociale. Permiţe şi organizarea timpului individual şi familial în jurul programului de lucru.

Ce ascunde un loc de muncă?

Şi, dacă mai era nevoie să amintim, individul prin locul de muncă dobândeşte o poziţie care îi permite să fie valorizat social de către ceilalţi membri ai comunităţii, conferindu-i identitate socială (1). Este uşor de înţeles aşadar dimensiunea negativă a lipsei locurilor de muncă asupra unei întregi comunităţi, efectele sale destructurante fiind vizibile în primul rând prin depopulare şi lipsa de rezilienţă comunitară prin degradarea capitalul social, cultural şi uman de care dispune (2)

Ce face șomajul din populaţia municipiului Petroşani

 Vom arăta în continuare cum, trecând de la nivel familial la nivel individual, şomajul a fost un fenomen permanent în Valea Jiului.  Dar şi în capitala ei simbolică, municipiul Petroşani.

Fig.3. Ponderea celor care au fost în postura de şomer pe parcursul existenţei

Jumătate nu a scăpat de şomaj

Aproape jumătate dintre cei incluşi în eşantion (48,2%) au trecut măcar o dată în decursul existenţei prin experienţa şomajului, ca locuitori ai Petroşaniului. Deşi pare foarte mult e necesar să arătăm că în 1990 Valea Jiului avea 80 de mii de angajaţi. Şi o populaţie totală de 168 de mii de persoane. După numai un deceniu, numărul angajaţilor scade la doar 38 de mii (3). La o astfel de restrângere de personal a existat şi un şomaj în consecinţă. De exemplu, în 1999 rata şomajului în Valea Jiului era de 54,7% (4). Desigur că este nevoie de o analiză mai detaliată şi de mai multe explicaţii. Tocmai de aceea am recurs la realizarea unor corelaţii între anumite variabile personale şi postura de şomer.

Şomajul nu ţine cont de sexul cetăţeanului

Astfel, a rezultat că şomajul, de-a lungul timpului,  a afectat în mod (aproape) egal bărbaţii (48,9%) şi femeile (47,5%). Zona în întregimea ei a fost afectată economic de restructurarea mineritului. Asta a făcut ca şomajul să acţioneze nediferenţiat fără să  mai existe o predictibilitate în privinţa posibilităţilor de angajare. indiferent de studiile avute. Zona, monoindustrială fiind, avea în trecut o mare capacitate de absorbţie a forţei de muncă în domeniul minier. Sistemul de învăţământ local (mediu şi superior) era cuplat în principal pe necesităţile zonei din perspectiva mâinii de lucru necesare desfăşurării normale a activităţii predominante. Aşa se face că în Petroşani,  posesorii de studii superioare sau medii au fost şi sunt pasibili de a deveni şomeri într-o măsură foarte ridicată.

Mai mult de jumătate…

51.8% dintre cei cu studii medii şi 40.4% dintre cei cu studii superioare ne-au declarat că au trecut cel puţin o dată prin această experienţă.  Din perspectiva vârstei, şomajul este mult mai des  întâlnit la cei tineri, tinzând să scadă spre vârstele mai înaintate. Este un fenomen normal în condiţiile zonei la care ne raportăm căci cei mai în vârstă au fost beneficiarii unor contexte economice în care şomajul a fost scăzut deoarece nu se intrase în perioada marilor restructurări de după 1996.

Ce vârste sunt vulnerabile?

Cel mai afectat segment de vârstă din perspectiva şomajului a fost şi este încă cel situat între limitele de vârstă plasate între 20-44 de ani (detaliat situaţia se prezintă astfel: între 20-24 ani =58%, între 25-29 ani=61%, între 30-34 ani=62%, între 35-39 ani=58%, între 40-44 ani = 56% continuând să scadă pe grupele de vârstă mai înaintate).

Ce face populația din Petroșani?

 Şomajul nu trebuie înţeles doar ca stare de disconfort economic . Este şi una de disconfort psihologic şi social. Mulţi dintre cei care l-au traversat sunt marcaţi de deprofesionalizare şi mai ales de sentimentul inutilităţii, de auto-desconsiderare . Pentru a depăşi această stare de disconfort multiplu indivizii recurg la diferite strategii. Una dintre ele este de a părăsi oraşul în speranţa angajării.

Fig.4. Ponderea celor care au fost puşi în ultimii ani în situaţia de a lucra…

În proporţii sensibil egale se regăsesc atât cei care au fost puşi în situaţia de a lucra în alte zone ale ţării (19,5%), cât şi cei care au lucrat în străinătate (19,3%). Foarte important de arătat este că am cerut subiecţilor să indice această mobilitate teritorială  având ca termen de referinţă ultimii doi-trei ani. Adică o perioadă relativ recentă, din trecutul apropiat fiecăruia.

Cum vede populaţia depopularea?

O primă concluzie nu este una fericită. Începând din 2011-2012, aproximativ 20% din populaţia de peste 18 ani din Petroşani a dispus de mobilitate teritorială în vederea ocupării atât pe ruta internă cât şi pe cea externă. Fie că este vorba de munca în alta zonă a ţării, fie ca este vorba de munca în străinătate. Cel mai afectat segment este acela al persoanelor cu vârsta cuprinsă între limitele de 20-44 de ani. Detaliat situaţia este grăitoare. Între 20-24 ani =30% intern/26.7% extern. Între 25-29 ani= 23.6% intern/32,7% extern. Între 30-34 ani=31% intern/22.4% extern. Între 35-39 ani=27.6% intern/34,5% extern. Între 40-44 ani = 25.7% intern/29.7% extern).

Au plecat din judeţ, apoi au trecut graniţa

Mai mult, dorim să arătăm că în urma corelaţiilor a rezultat că aproximativ 45% dintre cei care au lucrat în altă zonă din ţară au cunoscut şi experienţa muncii în străinătate. Toate acestea indică o mână de lucru extrem de mobilă teritorial şi dispusă să muncească pentru a evita starea de disconfort economic, psihologic şi social. Dorim să subliniem un aspect important care ţine de realitatea socială întâlnită din acest punct de vedere.

Ce mai fugăreşte populaţia?

Mobilitatea teritorială a forţei de muncă din Petroşani, atât în ţară cât şi în străinătate, nu se datorează exclusiv şomajului. Pe baza corelaţiilor am determinat că unii dintre cei au ales să migreze au făcut-o şi datorită intereselor de serviciu sau faptului că şi-au dorit locuri de muncă mai bine plătite sau care le asigurau o evoluţie mai rapidă în carieră. În această situaţie sunt 11.9% dintre cei care nefiind şomeri au lucrat  într-o altă zonă a ţării şi 10.3% care au ales să muncească în străinătate fără a fi şomeri în Petroşani.

 Ce consecințe au toate acestea?

 Pentru municipiul Petroşani restructurarea mineritului nu a fost dublată de o politică economică bazată pe un nivel al investiţiilor care să susţină pe mai departe oraşul ca centru urban şi industrial. Reducerea locurilor de muncă şi şomajul masiv au devenit constante ale unei realităţi economice care a determinat şi o mare mobilitate teritorială a mâinii de lucru. Atât intern cât şi extern. Restructurarea zonelor monoindustriale afectează deopotrivă bărbaţii şi femeile, studiile nemaifiind căi de evitare a şomajului decât în cazul mobilităţii teritoriale.

 Valentin FULGER

………………….

Bibliografie

1.Giddens A.-„Sociologie”, Editura ALL, Bucureşti, 2000, pp.334-335

2.Muntean A., Munteanu A.-„Violenţă, traumă, rezilienţă”,  Editura Polirom. Iaşi, 2011, p.310

3.Fulger V.–„Valea Jiului după 1989, spaţiu generator de convulsii sociale”, Editura Focus, Petroşani, 2007, p.15, p.44.

4.Boboc I (coord.).-„Costurile sociale ale restructurării mineritului în România. Studiu de caz:Valea Jiului”, Bucureşti, 1999, p.20.

Cine a lucrat?

Lucrarea are ca autor pe lector univ.dr. Fulger Valentin şi a fost publicată pe dvd-ul cu ISBN 978-606-576-708-9 editat la Editura PIM din Iaşi, editură acreditată CNCSIS-66/2010. În urma jurizării lucrarea a primit Premiul I la Simpozionul Internaţional Universul Ştiinţelor, Ediţia a VI-a din 6 septembrie 2015, Iaşi, secţiunea Ştiinţe Socio-umane. Simpozionul a fost organizat de Asociaţia Cultural Ştiinţifică „Vasile Pogor” în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.