Din sau din-tre. E ca și cu diferența între PSD sau PNL. Pluralul indică numărul.

0
164
hunedorean

Din? Dintre? E la ghici? Ce ți-e și cu prepozițiile acestea. La prima vedere par niște cuvinte de legătură și atât. Apoi dacă stai să le studiezi rolul și utilitatea, realizezi că fără ele producția limbii merge la fel de prost ca activitatea dintr-o instituție fără un relaționist. Acesta din urmă este fix o meserie din lumea civilizată. Lume unde valoarea, competitivitatea și eficiența sunt apreciate.

Revenind la mangalița noastră autohtonă, de ce contează când e din și când e dintre? Mai ales că limba nu simte un disconfort la procesul de pronunțare sau scriere.

Ar fi culmea să nu conteze. Nu am uitat că suntem români și nu putem să ignorăm frumusețea și profunzimea limbii române, nu? E aleasă. Să vedem așadar.

Dintre toate limbile tu ești unică…

Diferența e clară. E ca și diferența numerică între PSD și PNL. Ele sunt două partide din România. Vor să pară diferite doctrinar. E o poveste însă această teorie. Singura diferența o face numărul. PSD e pluralul lui PNL. E partidul stat. E aparatul în care a crescut tot, inclusiv PNL-ul de astăzi. În rest, nicio diferență.

Așa și cu din sau dintre. Ambele sunt prepoziții din limba română. Doar că prima – ”din” – se folosește atunci când este urmată de un substantiv la numărul singular.

Exemplul e clar. A scris 10% din teză. (teză este un substantiv la numărul singular)

”Dintre” – prepoziția prelungită a lui ”din” – este întâlnită doar în construcțiile când după această vine un substantiv la numărul plural.

Și un exemplu ca să vedeți regula. Ei reprezintă 10% dintre politicieni. (politicieni este pluralul lui politician, deci se folosește dintre).

Nu e un efort foarte mare să reținem această regulă. E un semn de respect de sine și pentru receptorul mesajului.

Câți dintre voi iubiți limba română?

prof. Cristina CIUCU

editor Ramona ROȘULESCU