Momârlanii, ultima noastră șansă

0
702

O campanie GDDHD / B2B Strategy / Ce faceți din Hunedoara?

Momârlanii ultima noastră șansă. 

Să înțelegi acest popor nu îți ajunge o viață.

Geții își puteau așeza capitala oriunde în Carpați. Au ales Țara Hategului, în valea roditoare a Streiului.

Dragii mei, în județul Hunedoara avem ce nu au alte popoare în țările lor – toate bogățiile pământului. Începând cu aurul Apusenilor, cărbunele din Valea Jiului, minereul de fier din Poiana Ruscă, apele minerale de la Bacaia, Banpotoc, Boholț, apele termale de la Geoagiu Băi, Călan Băi, Vața Băi, bazinele de la Feredeie, Rapolțel

Hunedoara, cinci zone folclorice distincte: Țara Hategului, Țara Moților, Ținutul Pădurenilor, Zona Orăștie și Zona Momârlanilor. Astăzi o să facem o scurtă incursiune în lumea momârlanilor. Rămânem pe timpul regelui Burebista și vreau să înțelegem cum a reușit să unifice majoritatea triburilor getice într-un regat uriaş.

Miorița, cuvântul cheie al creației…

Miorița, Izvorul nemuririi, autor Victor Ravini, editura Alcor Edimpex, 2016, publicată după analiza a 973 de variante culese din popor. Din diferitele variante ale Mioriței puse în lucrare, rezultă valoarea de excepție a creației anonimilor păstori carpatini pentru adevărata noastră cultură identitară. Trebuie lămurită semantica celor două cuvinte cheie a creației * oaia tînără și ciobanul…

Cuvântul românesc ,,mioara” vine din vechea limbă carpatină din mileniile V-l î.e.n. care dată după tipicul eme-gi avem: mi-u/mio: oaie a făta sau oaie cu miel + ur-ra/ora: a străluci, cinste, avere, a fi încîntat și înseamnă oaie cu miel sau oaie a făta, iar oile în acele vremuri erau nu numai mijlocul sigur de subzistență, dar și o dovadă a bunăstării.

Miorița a fost culeasă în multe variante ca un colind și nu strigătură la veselie, legată fiind de o mare sărbătoare din vechea religie a geților, iar Alecu Russo a auzit-o cântată în Mănăstirea Soveja unde era deținut politic. Călugării nu i-ar fi lăsat pe lăutari să vină cu asemenea monstruozități să le desfete urechile, ei știind că versurile cântate vorbesc de o moarte simbolică și nu de una adevărată. Din colind religios, Miorița a ajuns și cântec bătrânesc, apoi baladă, iar multe elemente din conținutul ei nu mai puteau și nu mai pot fi înțelese, fiindcă sunt rupte de lumea sacrului.

Al doilea cuvânt este ,,cioban” care își are originile în același fond lingvistic ancestral și dat după regulile de mai sus avem: șuba/cioba: păstor, preot, curat, îndemânatic, strălucitor + nu: înfățișare, a lumina, foc, zi, sau varianta șu/cio: stăpânire, proprietate, ceată, rugăciune + ba: suflet, ființă, personificare + An: ziditorul văzutelor și nevăzutelor. Vedem că prima variantă a cuvântului este legată atît de statutul de om cu stare materială bună, cât și una legată de îndeplinirea unor obligații religioase în cadrul acestei confrerii. Sensuri care se găsesc și în a doua variantă de descompunere a cuvântului.

Textele antice amintesc mereu de cabiri care au fost atât păstori cât și slujitorii unui cult religios răspândit pe acolo pe unde și-au purtat ei pașii și tumele de oi. Dacă transpunem în prezent rezultatul migrației / transhumanței din Carpați în Valea Nilului din anii 3200 î.e.n. o să observăm rezultatul, limba noastră cea străbună are aproape o mie de cuvinte comune cu egipteana veche.

CHIU, cel mai vechi cuvânt românesc!

O analiză în urma discuțiilor cu peste 1000 de ciobani.
1000 de pagini de studiu.

Chiu, cel mai vechi cuvânt din limba română @ Gabriela Macovei, Academia Română: un pârâiaș de apă care vine la vale și în momentul în care se varsă într-un rău NU se mai numește chiu.

Momârlanii, ultima noastră șansă.

Dacă în articolul de săptămâna trecută am concluzionat că Hunedoara este locul de naștere al poporului român astăzi vreau să va gândiți dacă putem să rămânem cu următoarea concluzie: momârlanii trebuie să fie focusul nostru principal în următoarea perioadă astfel încât să ne asigurăm de transmiterea identității noastre către următoarea generație?

Sunt curios! Câți dintre amicii mei din Timișoara, București, Cluj și-ar rezerva următoarea vacanță pentru a simți pe propria piele experiența locurilor / P⊕VESTEA, adevărata transhumanță, cel mai vechi cuvânt românesc, procesul de fabricație antic al brânzei (denumit în prezent BIO) în ținutul momârlanilor? Până obținem răspunsul rămâne întrebarea: ce faceți din Hunedoara?

Daniel ROȘCA

Surse: Izvorul nemuririi, Victor Ravini. Constantin Olariu Arimin, Adevăruri ascunse, Gabriela Macovei, etimologia cuvântului CHIU. Fotografie Dan Bogdan Petroșani.