Ce așteaptă comunitatea de la Domeniul Schiabil din Parâng?

0
149
ce

Oamenii simt nevoile și înțeleg linia comunităților în care trăiesc. Își pun întrebări, își dau răspunsuri, caută soluții, simt efecte. Un astfel de exercițiu cu impact direct asupra comunității a fost și proiectul hunedorean Domeniul Schiabil Parâng.

Cum am aflat răspunsurile?

Acest studiu a avut ca loc de desfăşurare municipiul  Petroşani, iar faza de teren a avut loc în luna iulie a anului 2014 (pe datele ce corespund populaţiei din 01.07.2013). Metoda principală pe care am utilizat-o a fost ancheta sociologică directă. Ca instrument am folosit chestionarul alcătuit din 45 de itemi, în majoritatea lor de opinie şi atitudine, dar şi dintre cei factuali (în principal cei de identificare precum sexul, vârsta, studiile, ocupaţia, zona de domiciliu). Faza de teren a beneficiat de suportul studenţilor de la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe, specializarea Sociologie care au aplicat chestionarul şi apoi au introdus datele în calculator. Subiecţii studiului au fost  aleşi pe baza unui eşantion pe cote legate reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani a municipiului Petroşani (am luat în calcul ponderea grupelor de vârste şi sexe a locuitorilor din totalul populaţiei de peste 18 ani, corelate cu zonele lor de domiciliu, de asemenea luate ca pondere în arealul oraşului). Precizăm că eşantionul pe care am lucrat are un volum de 600 de persoane iar datele utilizate în constituirea lui au fost furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Hunedoara – Deva.

Domeniul Schiabil Parâng ca oportunitate economică

 E necesar să arăt că în acest studiu (şi nu numai) am fost ghidat de una dintre afirmaţiile marelui sociolog român Henri Stahl care analizând istoria doctrinelor sociologice emite și o concluzie. „Se părea că puse unele lângă altele, cărţile de sociologie dădeau naşterea altor cărţi de sociologie, ştiinţa transformându-se într-o sterilă convorbire purtată în cercul închis al unor erudiţi, lucrând unii pentru alţii şi unii despre alţii. Sociologia se redusese astfel, în bună parte, la o studiere a teoriilor despre societate, în loc să fie o studiere a societăţii” (1).

Tocmai de aceea am dorit să studiez concret societatea Văii Jiului, amplu brăzdată de probleme sociale generate de trecerea de la economia monoindustrială la cea de zonă industrială dublă sau multiplă (2). Căci aşa se preconizase de către autorităţile guvernamentale în preambulul, în timpul şi imediat după restructurarea sectorului minier. Situaţia locurilor de muncă din municipiul Petroşani a devenit odată cu anul 1997, după marile disponibilizări din minerit, o problemă socială care nu-şi găseşte rezolvarea. Zona fiind eminamente minieră nu a avut posibilitatea de a absorbi forţa de muncă disponibilizată odată cu ordonanţele guvernamentale din anii 1997 şi 1998. În numai un an de zile numărul disponibilizaţilor (transformaţi apoi în şomeri) ajunge la zeci de mii de persoane (peste 18 mii între 08.09.1997-20.10.1997), numărul personalului din minerit scăzând de la peste 40 de mii (câţi erau până septembrie 1997) la doar 19 mii la finele lui 1998 (3). În lipsa alternativelor economice venite din perspectivă guvernamentală (prin implementarea altor industrii, căci guvernul a promovat restructurarea mineritului clamând eficientizarea economică a Văii Jiului şi creşterea nivelului de trai a populaţiei, prin deschiderea unor noi capacităţi de producţie) autorităţile locale au gândit dezvoltarea turismului prin Domeniul Schiabil Parâng ca o ultimă şansă de supravieţuire economică a zonei.

Ce așteaptă comunitatea? 

Am cerut subiecţilor să se pronunţe asupra Domeniului Schiabil Parâng încercând să discernem între efectele apariţiei acestuia pentru întreaga comunitate şi pentru fiecare locuitor şi familia din care face parte. Nu ne-am limitat la a cere doar un efect imediat ci am provocat respondenţii la un exerciţiu de imaginaţie cerându-le să estimeze, în conformitate cu elementele personale care îi definesc, efectele definitivării acestui proiect peste timp. Fără să exagerăm apreciem că i-am provocat la un exerciţiu de imaginaţie sociologică. Argumentele pe care le aducem în favoarea acestei afirmaţii sunt multiple. În primul rând oamenii din Valea Jiului sunt conştienţi de contextul socio-economic în care ei şi familiile lor îşi trăiesc viaţa şi posedă informaţii despre cum evoluează stare economică a zonei. În al doilea rând au conştientizat că şansele lor în viaţă sunt strâns legate de ale celorlalţi concetăţeni cu care împart aceleaşi circumstanţe sociale, economice, educaţionale. În al treilea rând oamenii au înţeles că realităţile societăţii româneşti şi  celei proprii Văii Jiului din 2014 sunt diferite de cele din 1989, din 1997 sau de la începutul anilor 2000. Pentru că societatea s-a schimbat ea fiind în consonanţă cu istoria care este suprapusă tuturor, ei fiind doar trăitori ai unor secvenţe istorice. Acceptând aceste diferenţe, oamenii au ajuns să accepte natural trecerea de la „necazurile personale generate de mediu”  la „conflictele publice ale structurii sociale” (4) mulţi dinte ei fiind nevoiţi să-şi schimbe trasee ale vieţii care până nu de mult păreau bine conturate.

Fig.1. Efectele pozitive pe termen imediat, dacă Domeniul Schiabil Parâng ar fi definitivat

Principalul efect imediat scontat, derivat dintr-o aşteptare colectivă ce are un trecut bine punctat începând cu marile disponibilizări din 1997-1998 pe care le-am amintit deja, este cel al apariţiei noilor locuri de muncă. Aproape 60% dintre respondenţi (59.3%) exprimă ca şi convingere personală că Domeniul Schiabil Parâng va fi un pas înainte pentru Petroşani, economic vorbind,  prin apariţia unor locuri de muncă ce vor putea să stabilizeze oarecum nivelul de trai şi încetinească ritmul migrării (temporare sau definitive) în căutarea unui loc de muncă.

Fig.2. Efectele pozitive pe termen mediu, dacă Domeniul Schiabil Parâng ar fi definitivat

Cele mai importate efecte pe termen mediu sunt de fapt consecinţe presupuse ale apariţiei noilor locuri de muncă ce vor contribui în timp la ieşirea din starea de izolare actuală (19.2%), stoparea depopulării oraşului (18.8%), creşterea atractivităţii zonei pentru diferiţi investitori (15.3%) la care se adaugă creşterea veniturilor lunare ale fiecărei familii (15%) etc.

Fig.3. Efectele pozitive pe termen lung, dacă Domeniul Schiabil Parâng ar fi definitivat

Pe termen lung principalul efect aşteptat stă în transformarea zonei într-una care să devină atractivă pentru investitori, iar acest efect le depăşeşte cu mult pe celelalte (33.2%). În consecinţă logică municipiul Petroşani ar ieşi din actuala stare de izolare (17.8%), primele două efecte influenţând asupra valorii locuinţelor şi terenurilor care ar devenii tot mai mare (12.3%).

Valentin FULGER

…………………….

Bibliografie

1.Stahl H.H.–„Păreri cu privire la actuala răscruce a sociologiei”, în, Sociologia Militans, Obiectul sociologiei, Vol. I, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968, p.47.

2.Vert C.-„Geografia populaţiei şi aşezărilor umane”, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2000, pp.198-199, p.210.

3.Fulger V.–„Valea Jiului după 1989, spaţiu generator de convulsii sociale”, Editura Focus, Petroşani, 2007,  p.15, p.24.

  1. Mills C.W.- „Imaginaţia sociologică”, Editura Politică, Bucureşti, 1975, pp 32-37.

Lucrarea are ca autor pe lector univ.dr. Fulger Valentin şi a fost publicată pe dvd-ul cu ISBN 978-606-576-708-9 editat la Editura PIM din Iaşi, editură acreditată CNCSIS-66/2010. În urma jurizării lucrarea a primit Premiul III la Simpozionul Internaţional Universul Ştiinţelor, Ediţia a VI-a din 6 septembrie 2015, Iaşi, secţiunea Ştiinţe Socio-umane. Simpozionul a fost organizat de Asociaţia Cultural Ştiinţifică „Vasile Pogor” în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.