19 ani. Minerul, unealta de dinamitare a industriei românești

0
798
19
1999, mineri în tranșee. Foto Nicolae Uszkai

19 ani de școlarizare. Ani în care prin brațele minerilor au fost săpate tranșee în industria românească. Pe aici au scăpat toate programele și strategiile benefice unui sistem energetic ce se dorește de siguranță națională. Pe aici s-au scurs banii României.

19 ani de școlarizare subterană

În 1999, minerii în fruntea cărora se afla Miron Cozma se răsculaseră pentru că nu doreau minele nerentabile închise. În anul 2018, minerii au în fruntea lor un lider – Darius Cîmpean – care a semnat pentru închiderea minelor.

În 1999, Miron Cozma era omul din umbră al unor grupuri de interese politico-economice. În anul 2018, Darius Cîmpean este mai transparent, este membru PSD, cu acte în regulă și sprijină exclusiv interesele grupurile economice agreate de această formațiune politică.

Darius Câmpean, preşedintele Sindicatului Muntele, a semnat pentru închiderea minei Lupeni până în 2018. Producţie la Lupeni şi Lonea doar până la anul.

După 19 ani, rămâne o singură întrebare: unde este minerul român? De ce a permis acesta să fie folosit ca unealta de dinamitare a industriei românești? 

Ianuarie 1999

Mișcările muncitorești din Valea Jiului au început sub pretextul măririlor salariale și a neacceptării închiderii minelor nerentabile. Problemele apărute în Valea Jiului au fost discutate în Comisia de Buget Finanțe a Senatului. După mai multe modificări de date și condiții, minerii pleacă spre capitală, ignorând orice obstacol așezat în calea lor. Cozma și Romeo Beja, conducătorii minerilor, păreau de neoprit. Toate baricadele ridicate de cei din Ministerul Administrației și Internelor au fost distruse. Brațele minerilor săpau pas cu pas tranșee în drumul spre capitală. Gavril Dejeu, ministrul de Interne de atunci, și-a depus mandatul. Armata de mineri figurează în Istoria României ca victorioasă în Bătălia de la Costești. Premierul de atunci, Radu Vasile, reușește să încheie Pacea de Cozia, după ce ”a băgat minerii în biserică”. Printre paragrafele semnate cu ”mâna Domnului” figurau și neînchiderea minerlor Dâlja și Bărbăteni, dar și neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor.  Niciunul dintre paragrafe nu au fost respectate.

Ianuarie 2018

Acum, după 19 ani, minerii din Valea Jiului se revoltă doar când sunt impulsionați de terțe persoane sau de interesele unor grupuri. Orice inițiativă acoperă altceva decât se prezintă în lista de revendicări. Aceasta este partea comună, care a rezistat timp de 19 ani. Acțiunile de protest au alt substrat. Doar că acum calitatea organizațională e la alt nivel. Aș îndrăzni să spun că protagoniștii sunt mult mai slab pregătiți decât cei de atunci.

Dramă socială. Presiunea sindicală este mai mare decât presiunea zăcământului. Minele, ţinute în viaţă pentru a acoperi incompetenţa.

De la o Pace la alta….

Pacea de la Cozia din 1999 este acum tradusă prin Pacea socială pe care și-o dorește Guvernul PSD. Ministrul de Interne de acum, Cristina Dan, se află îla nivelul în care caută Valea Jiului, județul Hunedoara, pe hartă. Defileul Jiului dacă ar fi escaladat de mineri s-ar îneca în ape, fiindcă forțele de ordine au fost și ele reduse la tăcere prin deprofesionalizare continuă. La Industrii, forma actuală de Energie, se află un ministru pentru care imaginea de ansamblu a postului de demnitar  se reduce la o singură figură: Daniel Chițoiu.

Ministrul Energiei – Toma Petcu – este demnitarul care a exclus huila din orice discuție energetică la nivel național. Își permite un asemenea lux, pentru că a folosit pixul și acordul liderilor de sindicat pe care îi are în joben.

Mesajul non-verbal al minerilor de al Lupeni după ce moartea le-a luat colegii

Toma Petcu, un ministru ALDE, ancorat în grupurile economice care manifestă doar interes antinațional sau de grup, este cel care a negociat Pacea socială inclusiv în ”timpul priveghiului” ortacilor de la Mina Lupeni. Ortaci ”calzi încă” după surparea care le secerase viața. Negociere pragmatică: bani dați supraviețuitorilor, dar și primele de Crăciun negociate pentru minerii rămași în viață. Nimic despre adevăratul motiv al accidentului colectiv de muncă. Nimic despre nesiguranța locurilor de muncă. Bani pentru tăcere, pentru Pacce socială.

Deznodământul după 19 ani

Minerii din Valea Jiului, cei care au devenit indubitabil unelte în mâna liderilor de sindicat și a politicului, sunt încă în viață. Munca lor este plătită cu doi galbeni. Până când? Zilele lor sunt numărate. Minele cad una câte una în tranșeele săpate chiar cu brațele lor, iar colegii lor sunt secerați pe rând ca muștele.

Recompensă pentru că au semnat pentru închiderea minelor. Un lider de sindicat și-a angajat nevasta. Alți doi le-au promovat

Industria minieră este la pământ deși a înghițit bani mulți. Bani scurși prin aceleași tranșee. Și pentru această Pace socială cineva va plăti. Cozma a fost condamnat la 10 de închisoare pentru subminarea puterii de stat. Beja se află încă în închisoare. Minerii au achitat nota de plată cu vârf și îndesat pentru că s-au lăsat folosiți.

Activittatea minieră însă este pe cale de dispariție. Totul a fost realizat prin subminarea economiei naționale. Două unități miniere mai figurează, în 2018, ca rentabile. În realitate ele sunt la pământ. Subminarea a fost realizată prin abuz în funcție sau în serviciu. Nu au existat decizii de eficientizare sau optimizare, ci doar de îngropare. Într-un cuvânt un sistem mafiot instaurată de corupție.

Ramona Roșulescu